37 de organizații solicită Guvernului retragerea Planului Național de Redresare și Reziliență și reluarea consultărilor cu societatea civilă

Într-o scrisoare adresată conducerii Ministerului Fondurilor Europene, cele 37 de organizații non-guvernamentale consideră că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alături de celelalte Programe ce vor fi finanțate prin Cadrul financiar multianual 2021-2027, au nevoie de o regândire a „principiilor și elementelor de bază” pe care sunt construite, iar în acest context societatea civilă să poată contribui cu adevărat nu nu doar să „cârpească” sau doar să corecteze pe ici colo „documente ce nu reflectă neapărat viziunea despre societate de la firul ierbii sau din practica societății civile.

În luna octombrie întârzierea consultărilor a fost semnalată de către unii reprezentanți ai sectorului neguvernamental. Aceștia încă sunt de părere că Programele menționate mai sus sunt printre cele mai importante documente strategice care vor orienta evoluția României pentru cel puțin un deceniu, de aici și efortul de a se implica în elaborarea lor.

Societatea civilă are un rol important în noul Mecanism, subliniat de instituțiile europene

Comisia Europeană menționează implicare și consultarea de către guvernele Statelor Membre a partenerilor sociali dar și organizațiilor societății civile în elaborarea PNRR. Aceleași principii se regăsesc și în regulamentului aferent Mecanismului de Redresare și Reziliență, elaborat de Parlamentul European, prin care ar urma să fie alocate aproximativ 30 miliarde €, unde se fac multe referințe la implicarea societății civile și includerea acestor organizații în rândul potențialilor beneficiari ai fondurilor public dar și în partea de monitorizare a implementării Planului.

Organizațiile semnatare susțin că obiectivul general al mecanismului de redresare și reziliență ar trebui să fie acela de a contribui la abordarea noilor provocări generate de criza de sănătate publică, de digitalizare, tranziția la o economie verde sau recunoașterea importanței tinerei generații, inclusiv prin finanțarea acestui program. Iar pentru România, PNRR trebuie să răspundă și vechilor provocări cu care țara noastră este datoare în procesul său de integrare tot mai puternică.

În acest moment, documentele aflate în consultare publică le lipsește o viziune care să fie dezbătută și agreată cu societatea.

În acest moment, reprezentanții societății civile reclamă faptul că suntem în situația în care nu este suficient să corectăm sau să aducem mici îmbunătățiri unor documente, „ci este esențial să existe un proces de co-crearea pentru acest document programatic”, fondurile la dispoziție fiind nevoite să fie utilizate într-o perioada mult mai scurtă decât fondurile de coeziune.

Măsurile din Planul elaborat de Guvern nu sunt nici smart, nici green

Pentru a putea combate efectele crizei economice, intervenţiile incluse în PNRR ar trebui să aibă un impact economic pe termen mediu și să fie „smart” şi „green”, susțin organizațiile neguvernamentale. Din păcate însă, Planul României include în acest moment tipuri de investiţii care le duplică pe cele din Cadrul financiar multianual 2021-2027.

(…) sunt improbabil să se finalizeze în termenul stabilit şi nu sunt nici smart, nici green. Fapt care va duce la negocieri îndelungi cu instituţiile europene, întârzieri şi riscul de a nu absorbi fondurile.

Reprezentanții din societatea civilă țin de recomandările instituțiilor europene pentru o alocare minimă de 20% pentru digitalizare și de 10% pentru educație, care nu se regăsesc în PNRR elaborat de către Guvern, necesitând ca atare modificări. Asta dacă se dorește cu adevărat un „proces de reformă pentru un sistem educațional de calitate, incluziv, rezilient și centrat pe dezvoltarea de competențe profesionale.

De asemenea, investițiile în infrastructura medicală necesită o abordare separată ca soluție la absența prioritizării în Programele Operaționale de Sănătate a unor domenii precum neonatologia ori medicina școlară, subliniază aceștia. Multe dintre punctele de negociere, cum ar fi alocarea minimală de 7% pentru copii și tineri, sunt lucruri pe care România, prin toți factorii săi decidenți, trebuie să se alăture celorlalte state membre în cadrul propunerii rezultate din Parlamentul European, se specifică în scrisoare.

Organizațiile semnatare

Funky Citizens, Organizația Salvați Copiii, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Expert Forum, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR), Forum Apulum, Asociația CIVICA, Geeks for Democracy, Dăruiește Viață, Pro Vobis – Centrul National de Resurse pentru Voluntariat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (Cluj Napoca), Fundația Freedom House, Ashoka Romania, Greenpeace CEE România, WWF ROMANIA, Comunitatea Declic, Asociația Code for Romania, Asociatia de Initiativa Locala Roman 2002, Tineri pentru Tineri, Asociatia Saraci Anonimi, Bankwatch România, Centrul pentru Inovare Publică, Asociatia Centrul pentru Legislatie Nonprofit, Asociatia Novapolis – Centrul de Analize si Initiative pentru Dezvoltare, RENASIS – Reteaua Nationala Antisaracie si Includere Sociala, Institutul pentru Dezvoltare si Inovare IDEI, Grow Up Romania, Station Europe, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI), Asociația Română Anti-SIDA – ARAS, Asociația 2Celsius, Asociatia Kogayon, Fundatia Adina Stiftelsen, Asociația Viitorul Tinerilor, Asociația RURALIS, precum și organizația Parcul Natural Văcărești au semnat acest memoriu.

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.online

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.