Mihail Gorbaciov, omagiat pe mapamond pentru contribuția la sfârșitul Războiului Rece

Fostul conducător al URSS, Mihail Gorbaciov, a murit la Spitalul Clinic Central din Moscova la 30 august. Acesta era în vârstă de 91 de ani, fiind sub supravegherea continuă a medicilor de la începutul anului 2020. Gorbaciov a fost cel mai longeviv conducător al Rusiei din istorie, depășindu-l pe Alexander Kerensky și pe liderul nominal al Uniunii Sovietice, Vasily Kuznetsov, care amândoi au trăit până la vârsta de 89 de ani.


Mihail Sergheevici Gorbaciov s-a născut în Privolnoye, regiunea Stavropol, într-o familie săracă de țărani de moștenire rusă și ucraineană. Acesta a ajuns, după activitate în agricultură, un politician abil ce a ocupat ultima poziție de lider al Uniunii Sovietice înainte de disoluția acesteia în 1991. Din punct de vedere ideologic, Gorbaciov a aderat inițial la marxism-leninism, dar s-a îndreptat către social-democrație la începutul anilor 1990.

Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a declarat după aflarea decesului, că Gorbaciov a fost „un om de stat unic, care a schimbat cursul istoriei și un lider global falnic, multilateralist hotărât și un suporter neobosit al păcii”, opinie împărțită și de alți oameni de stat de la finele anilor 1980. S-a afirmat și faptul că istoria îl va aminti pe ultimul lider al URSS ca pe un politician gigant care a îndreptat Rusia spre democrație.

Poziții publice contemporane controversate

Chiar dacă nu a mai ocupat o funcție publică de la începutul anilor 1990, Mihail Gorbaciov și-a exprimat punctele de vedere față de guvernul Rusiei. A rămas critic la adresa Executivului condus de Vladimir Putin, criticând inclusiv alegerile parlamentare din 2011 ca fiind trucate în favoarea partidului de guvernare, Rusia Unită, și a cerut ca acestea să fie reluate. După ce la Moscova au izbucnit proteste din cauza alegerilor, Gorbaciov s-a pronunțat întru susținerea lor și protejarea protestatarilor de represiunile guvernamentale.

În 2014 însă, a apărat referendumul privind statutul Crimeei, și de facto anexarea Crimeei de către Rusia, care a început războiul ruso-ucrainean. Argumentul lui Gorbaciov a fost acela că în timp ce Crimeea a fost transferată din Rusia în Ucraina în 1954, când ambele state făceau parte din Uniunea Sovietică, poporul Crimeei nu a fost întrebat în acel moment, în timp ce la referendumul din 2014 a avut o astfel de consultare. După ce au fost impuse sancțiuni Rusiei ca urmare a anexării, Gorbaciov a vorbit împotriva lor, toate aceste comentarii determinând Ucraina să îi interzică intrarea în țară timp de 5 ani.

Berlin, 1986
Foto: Deutsches Bundesarchiv

La un eveniment din noiembrie 2014, care marca un sfert de secol de la căderea Zidului Berlinului, Gorbaciov a avertizat că războiul din Donbas a adus lumea în pragul unui nou Război Rece și a acuzat puterile occidentale, în special SUA, că au adoptat o atitudine „triumfalistă” față de Rusia, ambele părți implicate în acel conflict „încălcând termenii încetării focului; ambele părți sunt vinovate de folosirea unor tipuri periculoase de arme și de încălcarea drepturilor omului”.

Poziția sa împotriva militarismului a fost subliniată în 2016, când a declarat că „politicienii care cred că problemele și disputele pot fi rezolvate prin folosirea forței militare – chiar și în ultimă instanță – ar trebui respinși de societate, ar trebui să elibereze scena politică.” Cu această ocazie Gorbaciov a criticat inclusiv NATO pentru că a desfășurat mai multe trupe în Europa de Est pe fondul tensiunilor crescânde dintre alianța militară nord-atlantică și Federația Rusă.

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.com

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.