Expoziția despre piesele arhitecturale care dispar încetul cu încetul are loc pe 21 iunie, ora 18:00, la AnnArtGallery din București. „Orașul: o dispariție” este organizat de către Ioana Pioaru, artist vizual, protagonista expoziției de desen și holografie digitală, Adrian Macovei, istoric și pasionat de evoluția țesutului urban al Bucurestiului, Gabriela Massaci, curatoare și susținătoare a conexiunii oraș-colecție de artă, respectiv Ștefan Ghenciulescu, arhitect și redactor-sef al revistei Zeppelin.
Ioana Pioaru este o artistă vizuală a cărei operă aduce împreună desenul de mână și tehnologia de ultimă generație. Orașul – o dispariție, expoziția sa melancolică, delicată și necruțătoare de la AnnArt Gallery este dedicată acestui mediu dement și inclasifcabil care este Bucureștiul. În cadrul acestei expoziții va avea loc și evenimentul INTERSECȚII care va cuprinde un tur complet al expoziției și o conversație informală despre memoria dificilă și optimismul posibil al Bucureștiului
Seria de față cuprinde 21 de lucrări realizate în 2021 – 2022, în tehnică de desen în tuș pe hârtie și instalație de holografie digitală VR, subliniază Gabriela Massaci pentru revista Zeppelin. Lucrările de desen, de mică dimensiune, sunt impecabil înrămate și panotate în secvențe de respiro cromatic între alb și galben. Compun un traseu afectiv și totodată delicat-militant al orașului, punctând câteva din nodurile sale cele mai dramatice de pierdere a legăturii cu istoria și cu înțelesul prezentului.
Aceste desene în tuș sunt ordonate în patru calupuri: Fragmente – 12 miniaturi ale unor clădiri aflate, înduioșător-poetic, pe strada Speranței, Culmea Veche sau Sfinților; O dispariție – un triptic care documentează corpul unei case în dispariția sa progresivă din strada Povernei /Vasile Alecsandri; Oameni și case – patru portrete ale unor clădiri, însoțite (păzite?) de foștii lor locatari celebri – toate femei: Iulia Hașdeu, Tatiana Brătianu, Ștefana Velisar și Pia Pillat, Henrieta și Cella Delavrancea; Berzei – o desfășurare în colaj și desen în tuș a unei porțiuni de stradă dispărute, de regăsit azi doar în capturile digitale ale unor ‘ediții’ vechi ale google street views.
Instalația holografică Marna (foto sus) este un jurnal virtual al topirii în contemporan a unui segment al Căii Grivița și o demonstrație fără cusur a modului în care tehnologia poate da valențe de adâncime și sens nou intervenției artistice ’clasice’ care îi stă la bază.