Liderii din peste 100 de țări, reprezentând peste 85% din pădurile lumii, reuniți la Conferința Națiunilor Unite privind schimbarea climatică — COP26, s-au angajat marți să pună capăt defrișărilor până în anul 2030. Deși pare improbabil, ținta anunțată începe cu… declarații politice.
Ar fi cel mai mare progres în protejarea pădurilor de pe mapamond. Angajamentul celor peste 100 de lideri de a pune capăt defișările și a inversa trendul degradării terenurilor până în 2030. Printre țările implicate, Canada, Rusia, Brazilia (care găzduiește 60% din pădurea tropicală amazoniană) sau Republica Democratică Congo… Teritorii care reprezintă un total de 85% din pădurile lumii, sau o suprafață de peste 13 milioane de kilometri pătrați.
Potrivit președinției britanice a Conferinței COP26, citată de presa internațională, pentru acest proiect vor fi angajate 8,75 miliarde de lire sterline (aproximativ 10 miliarde de euro) din fonduri publice. Franța și alte 11 țări vor participa și vor fi mobilizate și 5,3 miliarde de lire sterline de investiții private, iar din această sumă, un miliard va fi dedicat protecției Bazinului Congo, care găzduiește a doua pădure tropicală ca mărime din lume.
Pădurile sunt „plămânii” planetei, absorb\nd aproximativ o treime din emisiile de CO2 în fiecare an provenite din arderea combustibililor fosili. Defrișarea face ravagii. Cu toate acestea, mai puțină pădure înseamnă mai puțin carbon captat în atmosferă. Ca să nu mai vorbim că defrișările cresc și emisiile pentru că se eliberează carbonuk atunci când lemnul este ars. Un raport recent Unesco a indicat că, din anii 2000, zece păduri emblematice de pe planetă emit mai mult CO2 decât captează!
Pe lângă declarația șefilor de state, un număr de 9 bănci multilaterale de dezvoltare au lansat o declarație comună în care subliniază acțiunile pe care le vor întreprinde pentru a integra natura în politicile, analizele, evaluările, consultanța, investițiile și operațiunile lor, în conformitate cu mandatele și modelele lor de operare respective.