SNSPA: Munca de îngrijire și migrația femeilor românce și moldovence în Italia

Un studiu recent din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), intitulat „Muncă de îngrijire și migrația femeilor românce și moldovence în Italia”, scoate la iveală realitățile și dificultățile acestor lucrătoare într-un domeniu plin de abuzuri ignorate prea mult timp de către autorități.


Potrivit datelor Institutului Național de Securitate Socială (INPS), numărul lucrătorilor domestici sau îngrijire 24/24 din Italia înregistrați în anul 2018 a fost de 849.987, aproximativ 90% fiind femei. Acestora li se adaugă persoanele care nu sunt înregistrate. Potrivit estimărilor unei agenții de ocupare din Italia, aproximativ 565.000 de lucrători domestici nu au un contract de muncă, astfel că nu beneficiază de vreo formă de protecție socială (asigurare în caz de accident la locul de muncă, asigurare de sănătate, asigurări de șomaj, contribuții la pensie).

Raportul de cercetare elaborat de Sebastian Țoc și Dinu Guțu subliniază faptul că în ceea ce privește reglementarea relațiilor de muncă, chiar dacă există mai multe categorii de contracte de muncă care stipulează drepturile pe care ar trebui să le aibă îngrijitoarea, în practică predomină situațiile în care responsabilitățile legate de muncă sunt negociate informal.

Munca aproape în permanență, fără granițe între zi și noapte sau între zilele de muncă și cele libere, este principala problemă cu care se confruntă îngrijitoarele.

Efectele sunt devastatoare, contribuind la creșterea stresului, oboseală cronică, epuizare, depresie și probleme de sănătate mentală. Cu toate acestea, consilierea psihologică este cvasiinexistentă, singurele discuții pe această temă fiind purtate cu medicul de familie (dacă sunt înscrise), care, uneori, prescrie femeilor medicamente.

Soluții propuse de către cercetători

Problemele din domeniu sunt vaste și complexe, spațiul unui articol fiind puțin pentru a le detalia elocvent și cuprinzător pe toate. Una dintre principalele soluții propuse de către cercetători este simplă, anume eliminarea sau descurajarea colocurii, acolo unde este posibil, și încurajarea muncii în ture salariale. În acest mod va dispărea exploatarea muncii „la 24 de ore” și multitudinea de drepturi care îi sunt încălcate îngrijitoarei. Printre multele soluții înaintate se propune și:

  • introducerea unui salariu minim în sectorul îngrijirii, care să fie corelat cu coșul minim de consum din Italia.
  • eliminarea discriminării în privința neacordării șomajului și neacordării integrale a pensiei din partea statului italian persoanelor care nu mai au reședința în Italia.
  • norme mai clare privind aplicarea Contractului Național pentru sectorul domestic, pentru a nu mai lăsa loc de interpretări și abuzuri, pe care le experimentează lucrătoarele din acest sector.

În Italia, românii reprezintă cel mai numeros grup de cetățeni străini. Comparativ cu anul 2003, numărul românilor din Italia a crescut de aproape 13 ori. Cercetătorii de la SNSPA spun că este esențial să existe mai mult control din partea statului italian în privința respectării drepturilor îngrijitoarelor românce și moldovence în această țară. Crearea de oportunități reale de informare în limbile română și italiană precum și prezentarea provocărilor de natură psihologică este esențială pentru toate femeile care migrează pentru a munci în acest sector.

Foto: Matthias Zomer

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.online

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.