ANALIZĂ. Calculele pentru câștigarea președinției PNL. De ce contează cine învinge?

Partidul de guvernământ se pregătește de alegeri interne. Organizată la nici un an după scrutinul parlamentar, unde PNL a ieșit pe locul secund, bătălia pentru președinția partidului a fost demarată. De ce contează pentru restul României cine învinge și care ar fi calculele pe care și le face fiecare candidat, se pot rezuma la câteva cuvinte simple: republica prezidențială și obținerea Puterii în Stat pentru partid. Detaliile sunt însă mai complexe.


Congresul PNL privind alegerile pentru stabilirea conducerii partidului a fost bătut în cuie. Numărul total de delegaţi așteptat va fi de 5.000, iar Comisia care se va ocupa de organizarea evenimentului va fi condusă de Theodor Stolojan. În loc ca atenția publică să fie concentrată pe Planul Național de Redresare și Reziliență sau alte probleme de politici publice, principalul partid de guvernământ va fi prins, alături de membrii Guvernului inevitabil, în competiția internă. Calendarul stabilit este următorul:

  • 1 iulie – 10 august = conferinţele judeţene de alegeri;
  • 45 de zile = campania internă pentru funcția de conducere;
  • 25 septembrie = Congresul PNL și votul pentru stabilirea președintelui PNL.

Chiar dacă oficial campania internă ar trebui să înceapă după ce se finalizează alegerile județene, ambii candidați au dat startul „vizitelor în teritoriu”, atât președintele Camerei Deputaților, cât și Prim-ministrul României întreprinzând deja acțiuni de atragere a simpatiilor membrilor PNL care ar putea face diferența în votul final din toamnă.

Candidații se prezintă

FLORIN CÎȚULUDOVIC ORBAN
Astăzi simt că e datoria mea să vă spun de ce am luat această decizie: pur și simplu, cred că este momentul. Am arătat că doar măsurile liberale reprezintă soluția. Au scos Romînia din criză cu fruntea sus. Cea mai mare creștere din UE iar estimările arată pozitiv.Am ales să candidez la un nou mandat pentru șefia PNL. Este o decizie pe care am luat-o greu. Nu pentru obiectivele mele de carieră. Am luat-o pentru că știu că în următorii ani PNL va avea o perioada grea pentru evoluția sa ulterioară.
PNL are nevoie de un suflu nou, în același timp să ducă mai departe principiile liberale. Promisiuni auziți zilnic. Eu v-am obișnuit cu mai puține vorbe, mai multe fapte. Mă voi asigura că PNL va fi cel puțin 8 ani la guvernare. Vă spun că voi câștiga, nu există altă variantă și vă invit și pe voi, colegi liberali, să faceți parte din echipa câștigătoare.Vin în fața dvs. cu ceea ce știți despre mine. Sunt un om simplu, care m-am ridicat prin lupta mea, prin efort, prin deschiderea permanentă pe care am avut-o față de oameni.

De ce contează cine câștigă președinția PNL?

Când premierul este altcineva decât președintele partidului de guvernământ este dificilă gestionarea treburilor guvernamentale de cele politice. Situația este asemănătoare PSD-2017 cât și PSD-2019, cu mici diferențe desigur. În prima comparație premierul nu mai asculta de partid și a trebuit să fie schimbat, chiar de PSD! Iar în vara anului 2019 partidul principal de guvernământ pierduse alegerile europarlamentare și mai important președintele său fusese condamnat la închisoare cu executare. Cu alte cuvinte, dezorganizarea și demoralizarea caracterizau viața internă a PSD. Urmau în scurt timp alegerile prezidențiale pentru care nu aveau un contracandidat puternic împotriva lui Klaus Iohannis.

Comparativ, PNL vine după un oarecare succes prin păstrarea guvernării, însă față de momentul în care guvernul Dăncilă (PSD+ALDE) a fost demis prin moțiune de cenzură, PNL trebuie să împartă acum Guvernul cu USR PLUS. Drept urmare, bătaia pe funcții ministeriale și zonele de influență aferente au fost pierdute la finele anului 2020. Când Ludovic Orban era prim-ministru, PNL nu a trebuit să „împartă” nimic!

Pentru oamenii simpli care nu sunt membri în vreun partid de ce i-ar preocupa bătălia internă a PNL? „Pierderea alegerilor (n.r. parlamentare) a învolburat apele în partid. (…) E nevoie ca de aer, de lideri puternici, de o nouă împrospătare a imaginii partidului, pentru că lupta pentru 2024 a început deja”, spunea pe 4 ianuarie deputatul Florin Roman. Parlamentarul PNL dădea astfel o veste tristă pentru alegătorii care abia încheiaseră la finele lui 2020 un ciclu complet de scrutinuri (europarlamentare, prezidențiale, locale respectiv parlamentare). Acum trebuia să ne pregătim de 2024? Deja?! Și cu gestionarea problemelor economice și sociale ale României cum rămâne?

De fapt, acest mod de gândire și acțiune arată preocuparea reală și obiectivul principal al politicienilor tradiționali din România. Obținerea Puterii și acapararea acesteia în interesul partidului! Nu pentru impactul asupra populației și politicilor publice. Imaginea partidului trebuie să fie „împrospătată”, sublinia reprezentantul PNL în Consilii de Administrație începând din 2006 și în funcții publice de conducere (CJ Alba, Camera Deputaților) din 2012.

Repetarea „Republicii Prezidențiale”, Udrea versus Blaga 2013?

Congresul PNL din septembrie 2021 este comparat cu Convenția PDL din 2013 de către Nicolae Crenguța pentru Mediafax. Similitudinea este impunerea candidatului favorit al președintelui în funcție al României. În urmă cu 8 ani, Traian Băsescu a dorit ca PDL să fie preluat de către Elena Udrea, aceasta pierzând totuși în bătălia internă în fața lui Vasile Blaga. A urmat înființarea Partidului Mișcarea Populară și candidatura favoritei prezidențiale pentru scaunul de la Cotroceni, afectată grav însă de ancheta DNA pornită împotriva ei.

Însă comparația nu este completă, Klaus Iohannis (foto sus) fiind abia la începutul celui de-al doilea mandat de 5 ani (care se finalizează în 2024), cu un guvern pe care l-a impus în funcție, deși PSD câștigase prima poziție în opțiunile electoratului. Iar în ciuda declarațiilor din partea USR PLUS după demiterea Ministrului Sănătății, Florin Cîțu nu pare să își piardă prea curând scaunul de la Palatul Victoria.

Din această poziție de la Guvern (dar și din cea de la șefia Camerei Deputaților) ar fi tranșate și lucrurile „în teritoriu”, fondurile guvernamentale (sau legile votate) fiind utilizate pentru a obține simpatia precum și loialitatea filialelor județene. Practică văzută în trecut și la PSD. Și din acest punct de vedere contează cine câștigă președinția partidului la nivel național, anumite județe și orașe, cu populațiile aferente (ne-membre PNL!) fiind victimele colaterale războiului intern al PNL.

Calculul pe filiale

În momentul desfășurării Consiliului Național, Ludovic Orban ar fi avut susținerea a 18 filiale (BUCUREȘTI, HUNEDOARA, CARAȘ-SEVERIN, MARAMUREȘ, VRANCEA, ARGEȘ, CĂLĂRAȘI, BUCUREȘTI S1, BUCUREȘTI S2, BUCUREȘTI S4, BUCUREȘTI S6, MUREȘ, TELEORMAN, BISTRIȚA, ILFOV, PRAHOVA, TULCEA și DOLJ). În plus față de acestea, fostul premier ar mai avea sprijinul încă neoficial a încă 10 filiale (DÂMBOVIȚA, IALOMIȚA, BRĂILA, SATU MARE, NEAMȚ, VÂLCEA, TIMIȘ, BUCUREȘTI S5 și OLT), deci un total de 28 filiale.

La lansarea sa din Aleea Modrogan (fostul sediu al PDL), Florin Cîțu s-a bucurat de prezența a mai mulți lideri și aleși ai PNL, dintre care și președinții a 15 filiale (SIBIU, CLUJ, SĂLAJ, MEHEDINȚI, MARAMUREȘ, GORJ, ALBA, SATU MARE, BRĂILA, BUCUREȘTI S2, BUCUREȘTI S4, BUCUREȘTI S5, SUCEAVA, DOLJ, ILFOV).

Deși a impresionat prin numărul mare de aleși ai PNL la anunț (foto jos) și chiar dacă câțiva se regăseau și în tabăra lui Orban, actualul premier și favorit al președintelui Klaus Iohannis pare să aibă mult de recuperat în ce privește sprijinul organizațiilor din țară. În total 14 dintre filiale1 nu și-au exprimat încă o opțiune în mod public, cea mai notorie fiind poziția lui Ilie Bolojan (BIHOR) care a subliniat că „va fi o problemă pentru cel care pierde să-și mențină funcția în stat”.

Ce spune Statutul PNL?

Discuțiile privind cine adună cea mai mare susținere în interiorul partidului pot fi însă de prisos în acest moment. Așa cum afirma însuși Orban, când a fost întrebat despre schimbarea sprijinului unor filiale, mai întâi sunt alegeri în conducerile filialelor partidului şi apoi vor fi luate deciziile privind susţinerea candidaţilor la şefia PNL. Acest lucru cântărește destul de mult, iar Statutul PNL are prevederi clare legate de cine va vota în Congres.

  • Art.62, (3) – Numărul de delegaţi la CON (Congresul PNL) nu poate fi mai mic de 1000. Aceștia sunt delegaţi de drept și delegaţi aleși în organizaţiile judeţene. Numărul delegaţilor aleși trebuie să fie mai mare decât numărul delegaţilor de drept.
  • Art.63 – Sunt delegaţi de drept:
    • a) membrii CN (Consiliul Național) în funcţie;
    • b) membrii CNSR (Comisia Națională pentru Statut și Regulamente), CA (Curtea de Arbitraj) și ai CNRC (Comisia Națională de Revizie și Cenzori) în funcţie.
  • Art.64, (1) – Fiecare CDJ (Colegiu Director Județean) la propunerea BPJ (Birou Politic Județean) alege un număr de delegaţi în conformitate cu norma de reprezentare hotărâtă de COCON – având în vedere, în principal, rezultatele electorale.
Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Dacă în cazul delegaților de drept avem un număr ușor de prezis, aproximativ 500 de reprezentanți cât au participat la ultimul CN2 care a stabilit organizarea Congresului plus 41 de membri ai celorlalte structuri de conducere (9, 25, respectiv 7)3, când vine vorba de delegații aleși în fiecare filială, lucrurile se complică. Aici intervine componenta alegerilor pe care o sublinia actualul președinte al PNL. Și unde se va face diferența în privința alegerii președintelui PNL din Congresul de pe 25 septembrie, pentru că diferența până la cei 5.000 de delegați cu drept de vot se va face de către conducerile filialelor.


1 = Conform pnl.ro, filialele județene și președinții acestora sunt: ARAD – Gheorghe Falcă • TIMIȘ – Nicolae Robu • CARAȘ-SEVERIN – Marcel Vela • HUNEDOARA – Vetuța Stănescu (interimar) • ALBA – Mircea Hava • SIBIU – Raluca Turcan • CLUJ – Daniel Buda • BIHOR – Ilie Bolojan • SATU MARE – Adrian Albu • SĂLAJ – Lucian Bode • MARAMUREȘ – Ionel Bogdan • BISTRIȚA-NĂSĂUD – Ioan Turc • MUREȘ – Cristian Chirteș • BRAȘOV – Adrian Veștea • HARGHITA – Sebastian Buzilă • COVASNA – Olimpiu Stelian Floroian • ARGEȘ – Adrian Miuțescu • DÂMBOVIȚA – Virgil Guran • VÂLCEA – Cristian Buican • GORJ – Dan Vîlceanu • MEHEDINȚI – Virgil Popescu • DOLJ – Ștefan Stoica • OLT – Liviu Voiculescu • TELEORMAN – Eugen Pîrvulescu • GIURGIU – Anton Marin • CĂLĂRAȘI – Emil-Florian Dumitru • IALOMIȚA – Dragoș Soare (interimar) • PRAHOVA – Iulian Dumitrescu • ILFOV – Hubert Thuma • CONSTANȚA – Bogdan Huțucă • TULCEA – Ilie Ștefan • BRĂILA – Cătălin Boboc (interimar) • BUZĂU – Gabriel Ioan Avrămescu (interimar) • VRANCEA – Cătălin Toma • GALAȚI – George Stângă • VASLUI – Nelu Tătaru • BACĂU – Ionel Palăr • NEAMȚ – Mugur Cozmanciuc • SUCEAVA – Gheorghe Flutur • BOTOȘANI – Costel Șoptică • IAȘI – Alexandru Muraru (interimar) • BUCUREȘTI – Violeta Alexandru • BUCUREȘTI S1 – Sebastian Burduja • BUCUREȘTI S2 – Monica Anisie • BUCUREȘTI S3 – Antonel Tanase • BUCUREȘTI S4 – Pavel Popescu • BUCUREȘTI S5 – Cristian Bacanu • BUCUREȘTI S6 – Ciprian Ciucu.

2. = Art.82, (1) – Consiliul Național este format din: /A/ Membri de drept: 1. membrii BPN; 2. miniștrii în exercițiu membri PNL; 3. reprezentanții PNL în Parlamentul României și în Parlamentul European; 4. președinții sau, după caz, vicepreședinții sau liderii grupurilor de consilieri ai Consiliilor Județene, Consiliilor Sectoarelor și Consiliului General ale municipiului București, membri PNL; 5. primarul general al municipiului București, primarii municipiilor și ai sectoarelor municipiului București sau, după caz, viceprimarii, membri PNL; 6. președinții organizațiilor interne ale PNL de nivel județean; președintele Senatului PNL; 7. cele 35 persoane din grupul de promovare a moțiunii câștigătoare precum și persoanele desemnate de liderii moțiunilor respinse prin vot, care au obținut peste 10% din voturi, conform Art.78 alin. (6). … /B/ 1. Membri aleși de CDJ, după norma de reprezentare stabilită de către BEx, în conformitate cu rezultatele electorale, situația specifică a populației din fiecare județ și municipiul București, numărul de membri, precum și cu o reprezentare corespunzătoare a femeilor și tinerilor.

3. = Art.102, (1) – Comisia Națională pentru Statut și Regulamente (CNSR) este compusă dintr-un președinte și 8 membri aleși de BPN la propunerea Presedintelui. ; Art.105, (1) – CA este compusă dintr-un președinte ales de CON și 24 membri aleși de CN. (Membrii și președintele CA nu au voie să aibă altă funcție de nivel național din partid.) Art.110, (1) – CNRC este compusă dintr-un președinte ales de CON și 6 membri aleși de CN în prima ședință.

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.online

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.