De ce contează deturnarea zborului comercial Atena-Vilnius făcută de autoritățile din Belarus?

Incidentul din amiaza zilei de duminică a stârnit reacții internaționale. Liderii UE, reuniţi la Bruxelles, au decis luni seară să închidă spaţiul aerian al Uniunii pentru avioanele din Belarus ca măsură de sancţionare a regimului preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. De ce contează acțiunea de deturnare a zborului comercial desfășurată de autoritățile bieloruse și de ce ar trebui să preocupe acest lucru pe cineva din România?


Zborul Ryanair 4978 își începuse deja coborârea în capitala lituaniană când pilotul a anunțat că avionul se va îndrepta brusc către capitala Belarusului. Avionul cu 126 de pasageri se afla la 83 km sud de Vilnius când a fost redirecționat către Minsk, aflat la 170 km distanță! Motivul invocat la 3 minute distanțe după ce cursa Ryanair se afla în spațiul aerian al Belarusului a fost o amenințare cu bombă la bordul aeronavei, amenințare primită prin e-mail de către aeroportul din Minsk. După ce a ajuns la sol, autoritățile l-au arestat pe disidentul Roman Protasevici (care ar fi solicitat azil politic în Polonia) și au reținut-o pe prietena acestuia, Sofia Sapega. După 7 ore, zborul a putut decola din nou.

Un avion de luptă bielorus ar fi forțat piloții să ia decizia de a ateriza, deoarece datele preliminare oferite de Flightradar24 nu arată că avionul ar fi început să coboare înspre Vilnius cum ar fi făcut-o în condiții normale, indicând că inițial echipajul ar fi dorit să ajungă cât mai repede în spațiul aerian al Lituaniei. Toate aceste aspecte vor trebui elucidate de către Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (ICAO) într-o investigație a incidentului catalogat drept „fără precedent şi inacceptabil”. Agenția nu este însă un organism de reglementare global și nu are puterea de a lua măsuri împotriva Belarusului, cum ar fi închiderea spațiului aerian al țării sau orice altă sancțiune, mai ales că țara este membră a organizației.

Încălcarea tratatelor internaționale de către Belarus

Convenția de la Chicago, intrată în vigoare la 4 aprilie 1947, stabilește reguli privind spațiul aerian, înregistrarea și siguranța aeronavelor și detaliază drepturile semnatarilor cu privire la călătoriile aeriene. Belarus este parte semnatară a acestui tratat internațional.

Articolul 1 din acesta prevede că un stat are „suveranitate completă și exclusivă asupra spațiului aerian de deasupra teritoriului său”. Urmare a acestei prevederi, când survolează spațiul aerian național al unui stat aeronavele civile sunt supuse jurisdicției depline a acelui stat și pot fi interceptate și ordonate să aterizeze pe aeroportul indicat.

Cu toate acestea, Articolul 3 bis (a) din Convenției precizează că „în caz de interceptare, viața persoanelor la bord și siguranța aeronavelor nu trebuie puse în pericol”. Drept consecință, interceptarea de către un avion militar și redirecționarea avionului civil către un aeroport mai îndepărtat (mai ales că s-ar fi aflat sub o amenințare cu bombă), intră sub incidența acestei prevederi. Anexa 2 a Convenției de la Chicago mai specifică faptul că interceptarea ar trebui efectuată doar în ultimă instanță!

În ceea ce privește amenințarea (falsă) cu bombă susținută de Belarus ca motiv al interceptării, Articolul 1 din Convenția de la Montreal din 1970 pentru suprimarea actelor ilegale împotriva siguranței aviației civile (tratat ratificat de țara condusă din 1994 de către Aleksandr Lukaşenko) prevede că „o persoană comite o infracțiune dacă în mod ilegal și intenționat (…) comunică informații despre care știe că sunt false, punând astfel în pericol siguranța unei aeronave în zbor”.

Conform Articolului 10 din această Convenție, un stat trebuie să ia „toate măsurile practicabile” pentru a împiedica săvârșirea acestui act și a altor acte, iar dacă, în ciuda acestui fapt, infracțiunea este comisă, statul respectiv trebuie să „faciliteze continuarea călătoriei pasagerilor și a echipajului cât mai curând posibil”, lucru ce nu s-a întâmplat pentru Protasevici și Sapega.

Mai mult decât atât, dacă disidentul bielorus se afla în procesul de solicitare al azilului politic în Polonia, proces reglementat de către Convenția privind Refugiații din 1951 și Protocolul din 1967, conform cărora nimeni nu poate expulza sau întoarce o persoană împotriva voinței sale, în niciun fel, pe un teritoriu în care se teme amenințări la adresa vieții sau libertății sale.

Reacții internaționale împotriva respectiv pentru susținerea Belarusului

Chiar dacă așa cum este precizat anterior ICAO nu are puterea de a lua măsuri împotriva Belarusului, investigația acestui organism va fi decisivă în a impune sau ridica restricții pe care unele state le-au luat deja. Republica Irlanda (unde își are sediul compania aeriană Ryanair) a condamnat ferm devierea forțată a zborului comercial, ministrul de externe, Simon Coveney, declarând public că incidentul „a fost efectiv piraterie aeriană, susținută de Stat”.

(14 mai 2002)
  • Încă de dumincă, 23 mai, reprezentanții forurilor naționale pentru relații externe ale Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Poloniei, Germaniei, Cehiei, Regatului Unit al Marii Britanii, respectiv SUA, au emis o solicitare de a suspenda orice zbor dinspre Belarus în spațiile aeriene ale țărilor semnatare.
  • Lituania a fost prima națiune care a luat măsuri concrete, ordonând luni după-amiază ca toate zborurile către și dinspre spațiul său aerian trebuie să evite spațiul aerian al Belarusului.
  • Ucraina a declarat că va opri zborurile directe între cele două țări dar și cele peste Belarus.
  • Consiliul European a condamnat la începutul săptămânii „aterizarea forţată a unui avion Ryanair la Minsk (…) care a subminat securitatea aeriană”.
  • Președintele SUA a criticat devierea forțată a avionului și arestarea lui Protasevici ca „un afront direct la normele internaționale”.
  • Lufthansa, Air France-KLM, Scandinavian Airlines, AirBaltic, WizzAir, Singapore Airlines, au anunțat că suspendă cursele aeriene cu Belarus și vor evita spațiul aerian al acestei țări.

  • Ministrul de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Minsk adoptă o „abordare absolut rezonabilă”.
  • Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zakharova, a criticat indignarea internațională, acuzând națiunile occidentale de „răpiri, debarcări forțate și arestări ilegale”.

Fără a dezvinovăți acțiunile Belarusului, anumite voci critică „moralismul europenist” care în alte cazuri flagrante nu s-a manifestat: fie că a fost vorba de cazul Assange, fie de „plimbarea” avionului lui Evo Morales bănuit că l-ar fi găzduit pe Edward Snowden, ambele persoane incomode pentru statele occidentale. Alte voci văd în incidentul de „terorism de stat” al lui Lukașenko ultima acțiune înaintea abandonului din partea lui Vladimir Putin, „pentru că a devenit un balast mult prea greu pentru umerii Kremlinului.”

Adresându-se la o sesiune a parlamentului de la incident, președintele Lukașenko a acuzat Occidentul că a lansat un „război modern hibrid” împotriva Belarusului și a numit reacția internațională o „provocare planificată”. Conducătorul de la Minsk a părut să sugereze și că avionul ar fi putut fi doborât pentru că zbura deasupra unei centrale nucleare când a fost deviat de către autoritățile bieloruse. Soluția președintelui la blocarea spațiului aerian din țările veccine? „Vom zbura peste teritorii neutre, Marea Mediterană (…) Dar nu ne vom îngenunchea și nu ne vom justifica pe noi înșine pentru că nu există niciun motiv.

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.online

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.