Deficitul de democrație la nivel local. Municipiul Arad și lipsa de reprezentare politică

Agitația noului primar al municipiului Arad pentru a părea câte mai preocupat nu vine pe fondul unei recent descoperite pofte de muncă. În fond, acesta fusese atât prefect în timpul Guvernului Boc dar și viceprimar începând cu anul 2016, însă nu se remarcase în vreun fel, nici măcar la nivelul celuilalt viceprimar Levente Bognar. Răspunsul se ascunde mai degrabă în toamna anului 2020, în alegerile electorale desfășurate atunci și mai ales în rezultatele scrutinului care indică un deficit mare de reprezentativitate la nivel local pe care Călin Bibarț încearcă să-l acopere prin tot felul de acțiuni de imagine.


De la asfaltarea câtorva metri de stradă sau reparatul unei guri de canal, la anunțul privind reducerea angajaților din Primărie sau instalarea unor bufnițe artificiale în copacii din centrul orașului, tentativele de a încerca să apară drept un edil preocupat ascunde deficitul de reprezentativitate pe care o are față de arădeni. Mai ales că nu a fost prima alegere a PNL pentru funcția de primar, fiind cunoscut faptul că Bibarț a reușit să forțeze mâna liberalilor prin amenințarea cu candidatura din partea altui partid. Dincolo de jocurile de culise, ce se vede clar sunt rezultatele de la vot.

Chiar dacă a fost un an electoral atipic, marcat de pandemia de coronavirus și recomandările de distanțare fizică a oamenilor, prezența la urne nu a fost dezastruos de mică. Față de scrutinul din urmă cu 4 ani, un număr de 9.957 de arădeni nu și-au mai exprimat opinia. Un lucru rău în sine dar oarecum pe trendul din ultimele rânduri de alegeri. Spre exemplu, un total de 16.194 de arădeni nu s-au mai prezentat în scrutinul din 2016 față de cel din 2012! Dar dincolo de acest aspect și mai rău este că, din cauza legislației aprobate în timpul Guvernului Boc și neschimbate ulterior, alegerea primarilor într-un singur tur face ca în situații precum cea din municipiul Arad, cel ajuns în funcție să fie de fapt nedorit de către două ori mai mulți oameni decât cei care l-au votat.

Cu alte cuvinte, dacă ar fi fost într-adevăr democratic, opțiunile arată că arădenii ar fi vrut oricare alți doi primari (66%) decât primarul (33%) aflat pe primul loc. Mai ales că diferența celui declarat câștigător față de următorul clasat (27%) nu era foarte mare, existând o evidentă nevoie de o partajare suplimentară.

Dar nu primarul decide, ci Consiliul …

Într-adevăr, hotărârile inițiate de către un primar intră în vigoare doar după ce sunt aprobate în consiliul local. Deci acolo trebuie axată discuția, nu pe edil, acesta din urmă fiind de fapt parte din puterea executivă, având drept de inițiativă dar nu și drept de vot în forul legislativ local. Ca atare, cine câștigă în Consiliul Local Municipal cele mai multe „locuri” poate decide în privința direcției orașului.

DACĂ ar fi o reprezentare corectă a votului locuitorilor în acest organism, atunci da, afirmația precedentă este corectă. Însă ce facem când regulile stabilite în Parlament duc la excluderea din actul democratic a multor votanți, la fel ca în cazul alegerii primarului într-un singur tur ilustrată succint mai sus. Am să explic printr-un exemplu concret:

Rezultatele UDMR vs PRO România

Partidul etnic a obținut un număr de 3.070 de voturi (7,12%) pentru CLM Arad. Următorul partid în ordinea preferințelor arădenilor s-a clasat PRO România, cu 2.082 de voturi (4,82%). Pragul electoral stabilit de legislația națională pentru accesul partidelor în forul local este de 5%. Beneficiarul direct și principal al pragului este partidul aflat pe primul loc în opțiuni, în cazul Aradului fiind vorba de PNL.

Pentru atingerea acelor 5 procente din totalul voturilor valabil exprimate (aproximativ 2.155 de voturi), partidul PRO România mai avea nevoie de încă 73 de voturi. Deci pentru lipsa a nici o sută de preferințe exprimate legislația „a decis” că restul de 2.082 de persoane nu vor avea niciun fel de reprezentare, voturile lor fiind desconsiderate pur și simplu, nici măcar neparticipând la stabilirea coeficientului electoral (cifra necesară pentru a stabili reprezentarea unui consilier local și deci câți reprezentanți va avea fiecare partid în for).

Deficitul democratic poate fi îndreptat prin legislația națională

Nu este vorba despre un singur partid ca cel utilizat în exemplul de mai sus. Toți votanții ai căror opțiuni politice nu au întrunit 5% din totalul voturilor exprimate nu sunt reprezentați de fel. Și aceștia nu sunt deloc puțini! Un număr de 5.968 (13,8%) de arădeni nu sunt reprezentanți deloc în forul democratic local cu toate că și-au exprimat opțiunea într-un anumit sens în cadrul alegerilor locale organizate în toamna anului 2020.

Până la urmă, legislația nu reprezintă ceva impersonal. Principalele partide (PSD și actualul PNL) au decis aceste reguli care șubrezesc și-așa frageda democrație, la un moment dat în Parlament, când au avut pârghiile necesare pentru a hotărî aspecte precum un singur tur de scrutin pentru primari și pragul electoral de 5% pentru accederea în forurile locale. Drept urmare, ele pot fi schimbate dacă există voință politică și cerință din partea electoratului!

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.online

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.