Grecia încearcă să paseze gestiunea refugiaților și solicitanților de azil către alte țări

Guvernul grec continuă să efectueze împingeri ilegale și periculoase în Marea Egee a persoanelor care vor să ajungă în Europa, negând totodată implicarea. Aceste acțiuni se completează cu deciziile de la începutul anului de a evacua în stradă câteva mii de refugiați recunoscuți de Grecia și care trăiau în locații subvenționate de către Stat. Organizațiile neguvernamentale internaționale au semnalate aceste derapaje de la drepturile omului pe care un stat membru UE le efectuează în timp ce instituțiile europene sunt pasive.


Este îngrijorător faptul că refugiații recunoscuți în Grecia sunt aruncați în stradă mai ales în timpul unei pandemii în derulare. Fără documentația necesară, acces la informații, competențe lingvistice sau alte mijloace esențiale de a deveni autonomi, evacuarea refugiaților și a familiilor lor prezintă un risc grav ca aceștia să devină persoane fără adăpost și șomeri, atrage atenția Comitetul Internațional de Salvare (IRC) încă de la începutul primăverii.

Programul Filoxenia finanțat de UE, care a oferit cazare temporară la hotel pentru familiile de refugiați din Grecia, s-a încheiat în decembrie 2020 și astfel Statul a încheiat contractele cu majoritatea hotelurilor încă din ianuarie și februarie. Decizia a afectat peste 2.000 de refugiați recunoscuți, inclusiv copii mici. Organizațiile neguvernamentale atrag atenția că refugiații se luptă să se integreze în societatea grecească, confruntându-se cu obstacole uriașe în calea asigurării unui număr de securitate socială, a unui număr fiscal sau a unui cont bancar, – toate necesare pentru a obține un loc de muncă sau pentru a închiria un apartament. Potrivit UNHCR, doar 6% din cei 6.409 refugiați înscriși în programul de cazare în decembrie aveau un cont bancar național.

A fi recunoscut legal ca refugiat este prea des continuarea, mai degrabă decât sfârșitul, a necazurilor pentru oamenii ajunși în Grecia. Mulți refugiați recunoscuți trăiesc pe marginea unei stânci financiare, unde la o lună după acordarea statutului de refugiat se găsesc privați de asistență în numerar și de cazare oferită de stat.

Dimitra Kalogeropoulou, directoArE IRC GreciA

În aprilie, Centrul juridic Lesvos a depus o nouă plângere în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind operațiunile de „împingere” sau respingeri în regiunea Egee la care ar fi participat atât autorități grecești cât și cele europene. Avocatul Natasha Ntailiani a spus că aceasta este o tendință nouă și tulburătoare caracterizată de violențe planificate și sistematice, care au crescut în ultimul an. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Coastă (Frontex) a fost de asemenea acuzată că a ascuns dovezi ale operațiunilor grecești de împingere.

Conform Declarației Universale a Drepturilor Omului, oricine are dreptul să depună o cerere de azil și să prezinte autorităților cazul său specific. Prin urmare, orice împingere este ilegală pentru că încalcă acest drept a oricărei persoane care ar dori să exercite acest drept odată ce ar ajunge în Grecia, Italia sau altă țară de la frontiera UE.

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.online

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.