Despăgubirile pentru secetă nu sunt incluse în bugetul național, atenționează agricultorii

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare atrage atenția că în bugetul Ministerului Agriculturii, Guvernul Cîțu nu a inclus suma de un miliard de lei necesară plăţii despăgubirilor pentru culturile de primăvară calamitate de secetă. Situaţia catastrofală în care se află producătorii agricoli, lăsați fără sprijin de către guvern, îi va împinge către măsuri de protest.


Agricultorii au constatat, din parcurgerea proiectului de Buget al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) aferent anului 2021, că nici ultima promisiune a Guvernului nu a fost respectată. Ca atare, cei 1.000.000.000 lei necesarăiplăţii despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate nu se regăsesc.

Aceste fonduri ar fi reprezentat aproximativ 30-35% din cheltuielile efectuate pentru a preveni situaţiile drastice menţionate mai sus, și ar asigura continuarea activităţii pe întreg lanţul agricol cu efecte pozitive pentru întreaga economie naţională, mai precizează Alianața pentru Agricultură și Cooperare.

România îşi penalizează fermierii pentru că nu au acces la apă şi la infrastructura publică, nici după 30 de ani de la Revoluţie, în timp ce alte State Membre ale UE subvenţionează suplimentar şi cer simplificare pentru acordarea banilor europeni în domeniu, consideră agricultorii.

Unde este stimularea investiţiilor şi susţinerea tinerilor fermieri?

Alianța pentru Agricultură și Cooperare

Veniturile şi salariile din agricultură au crescut în ultimii ani şi ca urmare a accesării de către fermieri a fondurilor europene pentru agricultură. Tinerii şi profesioniştii îşi fac curaj să investească în Agricultura României încercând să asigure co-finanţarea proiectelor ori fac credite furnizor pentru derularea activităţii, însă un an agricol ca 2020 poate falimenta orice profesionist.

Răbdarea agricultorilor afectați de secetă ajunge la final, protestele și blocarea drumurilor sunt foarte probabile.

Agricultorii susțin că răbdarea membrilor Alianței (producători agricoli afectaţi de secetă) a ajuns într-un punct nevralgic iar situaţiile catastrofale în care au ajuns din motive independente de ei îi vor împinge către „măsuri extreme, ducând inclusiv la proteste şi blocarea drumurilor din zonele calamitate, ori alte situaţii care pot deveni incontrolabile.

Zonele afectate de secetă în 2020 au o scădere a cifrei de afaceri DE PESTE 70% față de anul precedent - cf. cu situaţiile financiare aferente lunii decembrie 2020 şi transmise către ANAF de contribuabilii având cod CAEN 0111.

Mai mult, deşi au fost precipitaţii în ultimele luni, în zonele calamitate abia s-a refăcut 20-30% din deficitul hidric creat în ultimul an şi este puţin probabil ca acesta să se refacă şi să se ajungă către un an aproape de normal. Alianţa pentru Agricultură arată că, pentru a intra pe profit, fermierii afectaţi de seceta din 2020 au nevoie de circa 3 ani agricoli normali din punct de vedere agroclimatic şi ca recolte/venituri obţinute.

În aceste condiţii, din motive neimputabile fermierilor, aceştia au ajuns să plătească penalităţi exagerate cuprinse între 200-700 lei/tonă, suplimentar cheltuielilor efectuate pe unitatea de suprafaţă realizate deja, care se puteau preveni dacă era aprobată OUG privind declararea stării de calamitate.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros (PNL)


Deși în numeroasele întâlniri cu reprezentanţii ministerului şi ai guvernului, aceștia din urmă i-ar fi asigurat de luarea unor măsuri de sprijinire în continuare a fermierilor, după un an agricol foarte greu, Alianța își manifestă profunda dezamăgire şi protestează pe această cale pentru:

  • nealocarea bugetară de sume pentru plata despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamităţi naturale în agricultură pentru culturile de primăvară 2020 afectate de secetă;
  • desconsiderarea sectorului economic numit agricultură;
  • încurajarea falimentului sectorului zootehnic prin lipsa producţiei vegetale;
  • posibila închidere a activităţii exploataţiilor agricole care va duce la: preluarea exploataţiilor de fonduri de investiţii, grad mai mare de sărăcie în rândul populaţiei, nivel ridicat al şomajului, creşterea sarcinii fiscale a statului pentru plata ajutoarelor sociale!

De amintit faptul că țara noastră îndeplinește un rol unic și strategic în agricultura continentului european. În România, aproximativ 60% din teritoriu este ocupat de agricultură, iar 46% din populație trăiește în regiuni predominant rurale.

Din Alianța pentru Agricultură și Cooperare fac parte 4 organizații federative ale fermierilor: Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV, respectiv Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România – PRO AGRO.

Din 29 septembrie 2020, organizațiile din sectorul agroalimentar românesc reunite în cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare au devenit membre cu drepturi depline ale COPA-COGECA. COPA (Comitetul Organizațiilor Profesionale din Agricultură) și COGECA (Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană) promovează interesele a mai mult de 28 de milioane de fermieri și familiile acestora, dar și a aproximativ 38.000 de cooperative.

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.online

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.