De ce (nu) au mers tinerii la vot? Consiliul Tinerilor din România încearcă să răspundă la întrebare

Cu toate că, în comparație cu alegerile parlamentare din 2016, ponderea din populație care a crescut la votul de duminica trecută este cea a persoanelor cu vârsta între 18 – 24 de ani, de la scrutinul din decembrie au lipsit 74,61% dintre tineri! Consiliul Tinerilor din România (CTR) prezintă câteva răspunsuri privind absenteismul dar și câteva soluții pentru redresarea situației.

Dincolo de contextul pandemiei de coronavirus, care a influențat direct procesul electoral, prin multe interdicții legate de mișcarea persoanelor, Consiliul subliniază faptul că tinerii, în fond, nu se simt reprezentanţi, iar acest lucru se reflectă în momentele electorale. Atât timp cât nu sunt luate măsuri convingătoare pentru adresarea problemelor tinerilor imboldul spre a participa la vot se stinge, opţiunile politice putând părea asemănătoare și astfel participarea la vot nu schimbă cu nimic viața pe care tinerii o trăiesc.

Tinerii au fost o categorie activă de alegători la ultimele scrutine:
  • alegeri Europarlamentare 2019 – 43.21%
  • alegeri Prezidenţiale 2019 – 39.48%
  • alegeri Locale 2020 – 38.60%

Tinerii se simt din ce în ce mai puţin reprezentaţi, figurile politice nefiind prezente în mediile lor de socializare şi având adesea o agendă paralelă cu dorinţele lor.

Gabriel Carnariu, Preşedinte CTR
Foto: fox
Consiliul Tinerilor din România a identificat câteva motive pentru lipsa prezenței tinerilor la votul din 6 decembrie 2020:
  • 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 – 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 – 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 – 34 de ani erau încadraţi în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională. Aceşti tineri resimt o nesiguranţă socială, dificultăţile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetăţenie activă.
  • În perioada 2013-2018, numărul tinerilor între 14 și 35 de ani din România a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din ţară, neexistând date statistice certe cu privire la aceştia.
  • 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. Ca atare este evident că aceşti tineri sunt marginalizaţi în societate şi există şanse foarte mari ca ei să nu voteze.
  • Tinerii nu sunt educaţi în spirit civic. Chiar dacă în mod formal în cadrul școlii aceștia beneficiază de informare chiar și în mod informal prin intermediul diverselor campanii pentru vot, CTR consideră că această conştiinţă civică se formează în sânul familiei şi prin interacţiunile de zi cu zi, în diversele grupuri sociale din care fac parte, fiind deci un fenomen mai amplu și mai complex.

Soluțiile există la îndemâna autorităților

• Campaniile de informare referitoare la alegeri şi importanţa votului există în mediul online şi offline, însă în cantităţi insuficiente mai ales dacă scopul este să ajungă în toate colţurile societăţii.

CTR atrage atenția că deși există numeroase exemple de bună practică în special în online, mesajele mobilizatoare către tineri nu reuşesc întotdeauna să acopere categoriile de persoane care au cea mai mare nevoie de informare, cum ar fi tinerii aflaţi în comunităţi dezavantajate, care nu au acces la internet, la educaţie de calitate sau oportunităţi de învăţare.

De asemenea, este de ajutor ca în campaniile de informare privind procesul de votare să se asigure informaţii adiţionale, obiective, echilibrate şi non-partizane despre vot şi candidaţi, partidele aflate în cursa electorală, ideologia şi priorităţile acestora.

• Scurtarea proceselor de obținere a vizelor de flotant şi facilitarea acestora, dar şi posibilitatea de a dovedi rezidența în alte moduri

Contextul special provocat de pandemie a dus la multe cazuri de imposibilitate a tinerilor stabiliţi în alte comunităţi să obţină viza de flotant în timp util sau chiar să se deplaseze în judeţele de domiciliu pentru a putea vota. În lipsa altor opţiuni precum cea a votului prin corespondenţă pe teritoriul României, unii tineri nu au mai participat la exercitarea dreptului lor fundamental. Procesul de obţinere a vizei de flotant oferă posibilitatea proprietarului să îşi îndeplinească o parte din obligaţii şi în format online, însă practica arată că au fost necesare deplasări fizice şi aşteptare de lungă durată din partea locatarului.

• Prelungirea scrutinelor de la o zi cum este în prezent la 2-3 zile

Acest lucru ar fi util nu doar pentru oferirea unui timp suplimentar pentru a crește participare și deci și reprezentativitatea, ci și de fluidizare a desfăşurării votului.

Foto principal: Andrea Piacquadio


CTR reprezintă principalul partener neguvernamental pe probleme de tineret în raport cu autorităţile şi instituţiile publice centrale abilitate în domeniul politicilor pentru tineret. Scopul Consiliului Tineretului din România este de a acţiona pentru apărarea şi promovarea drepturilor tinerilor români din ţară şi din străinătate, precum şi în vederea creşterii participării active a acestora la viaţa comunităţilor din care fac parte.

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.online

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.