Între păzirea sănătății cetățenilor și păzirea intereselor de partid

Deși toți specialiștii avertizau încă din vară de un așa-numit val 2 al pandemiei cu coronavirus, autoritățile din România au dovedit o lipsă de pregătire. Suplimentarea cu DOAR 4 respiratoare și 1 pat ATI cerute de Primăria Arad, întârzierea demarării achiziției tabletelor pentru școala online până la finalul lunii octombrie, asemeni întârzierii alocării fondurilor pentru achiziția materialelor sanitare pentru școli, denotă o lipsă de preocupare reală la nivel local pentru pregătirea împotriva virusului.

De fapt, perioada august-septembrie a fost folosită de către primari, consilieri și președinți de consilii județene pentru campania electorală prin care și-au obținut un nou mandat. Acum, când ne aflăm din nou în mijlocul multiplicării cazurilor noi de infecții, administrația locală trebuie să improvizeze. Pentru că și acum, la fel ca în vară, partidele se implică, în frunte cu președintele Iohannis, în vâltoarea campaniei pentru alegerile parlamentare.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a emis la finalul săptămânii de lucru hotărârea privind intrarea în scenariul roșu al muncipiului Arad, împreună cu alte 8 unități administrativ teritoriale din județ. Pe întreg parcursul săptămânii trecute, Bucureștiul a adoptat același scenariu, iar județul Alba înregistra incidența de cazuri cea mai mare din țară cu 3,75 la mie. Peste weekend și județul Timiș a intrat în zona roșie, alăturându-se astfel județelor Harghita, Cluj, Sălaj și desigur, Arad.

Prin HCJSU Arad nr. 63 din 23.10.2020
  • organizarea și desfășurarea activității în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte;
  • organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) în spații închise și deschise cum ar fi, fără a se limita la acestea, saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente;
  • activitatea operatorilor economici desfășurată în spații închise în următoarele domenii: activități în piscine, locuri de joacă și săli de jocuri, în perioada 24.10.2020-06.11.2020;
  • activitatea în baruri, cluburi și discoteci în toate localitățile situate pe teritoriul administrativ al județului;
  • activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor;
  • activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc;
  • activitatea în piețele de toate categoriile, bâlciuri, oboare, târguri săptămânale etc., cu excepția piețelor agroalimentare și a zonelor în care se comercializează produse agroalimentare (legume și fructe), pe o durată de 14 zile;
  • organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in, precum și organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale sunt interzise în perioada 24.10.2020-06.11.2020;
  • cu respectarea regulilor de protecție sanitară și normelor de prevenire stabilite prin actele normative în vigoare, activitățile operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcțiuni de cazare precum și activități de lucru în birouri cu spații comune în sistem deschis.
  • de asemenea, sub incidența aceasta intră și activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective, se desfășorară în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult, la fel și organizarea de procesiuni și/sau pelerinaje religioase, care este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară respectiva activitate. Se interzice participarea la procesiunile și/sau pelerinajele religioase a persoanelor care nu au domiciliul sau reședința în localitățile în care se desfășoară aceste activități.
  • prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minim 2 metri între mese și participarea a maxim 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară.
  • purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în spațiile comerciale, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă și de a respecta normele de igienă sanitară stabilite prin actele normative în vigoare;
  • purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani în toate spațiile publice închise și deschise, aglomerate sau neaglomerate;

Se repetă scenariului din februarie-martie cu necesitatea organizării alegerilor parlamentare (anticipate)?

La mijlocul lunii martie se înregistrau 29 de cazuri noi. Atunci a fost decretată starea de urgență timp de 30 de zile. Când aceasta a fost prelungită cu încă o lună, până pe 14 mai, erau înregistrate 245 de cazuri noi pe zi. Testările nu erau la fel de răspândite ca în lunile de vară ce au urmat. Este adevărat și că virusul era mai necunoscut de către medici decât cum este el în prezent. Starea de urgență a fost necesară pentru a nu suprasolicita sistemul public sanitar și a impune cât mai eficient oprirea răspândirii comunitare a noului virus. Însă Executivul României nu era convins de acest lucru de la început.

Până în 24 februarie, când Iranul alături de Coreea de Sud și Italia devin focare importante în afara Chinei, președintele Iohannis nu a dorit nici măcar să ia în calcul o asemenea măsură, acesta concentrându-se pe alegerile anticipate deoarece în opinia acestuia „PSD continuă să demonstreze că este un partid iresponsabil, care se joacă cu destinul României”, iar „cea mai legitimă soluție este revenirea cât mai repede la votul cetățenilor și crearea unei noi majorități parlamentare, care să poată susține un Guvern stabil.

Pe 26 februarie acesta desemna pentru poziția de prim-ministru pe Florin Cîțu care -spera Iohannis la acea vreme- că se va prezenta într-un timp scurt în fața Parlamentului cu o echipă guvernamentală și cu un program de guvernare. Cu alte cuvinte, dorința de a forța alegeri anticipate era preocuparea principală.

Până la sfârșitul acelei luni numărul de cazuri cresc alarmant în toată Europa, Italia înregistrând peste 800, Franța și Germania 60, iar multe cazuri pe întreg continentul sunt conectate de Italia. În România, președintele spune (pe 10 martie) că „numărul mic de cazuri confirmate se datorează în bună parte măsurilor preventive, dar și modului eficient în care au acționat autoritățile române, care au arătat că abordează cu maximă responsabilitate toată această situație.

Cum se spune, pe fază… ?

Iohannis precizează (pe 11 martie) chiar că „starea celor care au fost găsiți pozitiv, deci cei 30 și care sunt declarați bolnavi, și am constatat că starea lor generală este bună. Mai exact, mai mulți dintre ei nu au niciun fel de simptom. Mai mulți dintre ei au simptome foarte ușoare, de tip răceală. Câțiva au simptome de tip gripă.” Întrebat dacă va urma sfatul altor lideri politici și va declara starea de urgență, președintele ales pentru un alt mandat de 5 ani a declarat că dacă „vă uitați la televizor și vedeți politicieni care dau sfaturi la toată lumea și le știu pe toate, eu vă sfătuiesc să schimbați canalul. Luați sfaturile de la autorități! Autoritățile sunt pregătite, vă dau cele mai bune sfaturi și sunt, cum se spune, pe fază.

Trebuie precizat că deși Klaus Iohannis a anunțat pe data de 14 că va decreta starea de urgență începând din 16 martie, ordonanțele militare precum și ordinele de ministru nu fuseseră pregătite, iar închiderea restaurantelor, barurilor, cafenelelor a fost anunțată în seara de 18 martie!

Când aproape toată Europa intrase într-o formă sau alta de carantină, Administrația Prezidențială și Guvernul Orban (desemnat din nou) au fost nevoiți să renunțe la planul cu alegerile anticipate. Parlamentul a votat investirea lui Orban după ce Cîțu își retrăsese candidatura, iar politica a fost lăsată pe plan secund. Acesta a fost și motivul pentru care au fost amânate alegerile locale. Nu se puteau organiza, iar ca atare a fost prelungit mandatul aleșilor locali cu câteva luni, până în maximum începutul lunii noiembrie, iar data de 27 septembrie a fost fixată pentru vot, în loc de mijlocul lunii iunie când erau programate în mod obișnuit.

Se poate pune numărul ridicat de cazuri noi pe seama alegerilor locale?
Peste 8 milioane de persoane au ieșit la finalul lunii septembrie la vot. La debutul campaniei electorale, pe 27 august, se înregistrau 1.500 de infectări noi pe zi. O lună mai târziu, după ziua alegerilor, pragul de 2.000 de infectări pe zi era depășit. După alte câteva zile se atinsese 3.000 de infectări noi pe zi. Între timp au fost deschise și școlile, cu așa-zisele reguli de distanțare. La finalul lunii octombre la ATI sunt internați 828 de pacienți în stare gravă.

 

Iohannis susține necesitatea organizării alegerilor parlamentare chiar dacă se ajunge la 7.000 de cazuri pe zi

Întrebat dacă crede că se pot organiza alegerile și dacă sunt peste 7.000 de cazuri noi de infectări pe zi, Iohannis a răspuns afirmativ. Președintele și fostul candidat al PNL pentru poziția de la Cotroceni a motivat această necesitate pe o premisă falsă din punct de vedere instituțional. Politic poate are dreptate, mai ales dacă interesele de partid sunt cele pe care Klaus Iohannis le păzește.

Actuala majoritate pesedistă este una ilegitimă” declara președintele Iohannis în conferință de presă pe 21 octombrie. FALS

Mandatul Parlamentului este pe 4 ani și dacă alegerile în care au fost desemnați reprezentanții cetățenilor în forul legislativ s-au desfășurat corect, Parlamentul este legitim până la terminarea mandatului. Când acțiunile luate de o majoritate parlamentară sunt împotriva programului politic pentru care au fost mandatați de cetățeni, se poate spune că Parlamentul nu mai reflectă voința cetățenilor (exprimată în alegeri) însă asta nu îi face ilegitimi. Ci mai degrabă mincinoși iar cel mai probabil vor fi sancționați la următorul vot. Așa cum de fapt s-a și întâmplat în mai 2019, când au avut loc alegerile pentru Parlamentul European.

Președintele Iohannis atacă însă grav instituțiile și procesele democratice când pune semn de egalitate între alegerea sa la Cotroceni din noiembrie 2019 cu alegerea forului legislativ! Este adevărat că în preajma alegerii sale într-un nou mandat până în anul 2024, s-a format o nouă majoritate în jurul PNL, odată ce Guvernul Dăncilă susținut de PSD a fost demis la inițiativa PRO România și ALDE. Acest lucru este posibil pentru că parlamentarii aleși pe listele unui partid pot migra (PRO România s-a format după votul din 2016), în funcție de interese și perspective, la un alt partid fără a-și pierde mandatul. Dar acest lucru nu înseamnă că Parlamentul și-a pierdut legitimitatea atâta timp cât totul se petrece în limitele constituționale. Din contră, o asemenea nouă majoritate formată între mandatul desemnat de cetățeni poate fi acuzată din punct de vedere moral.

 

Acest traseism falsifică rezultatul votului popular. Oamenii merg și aleg anumite partide și pe timpul mandatului se amestecă tot și apar alte partide, apar alte formațiuni, dispar majorități, apar majorități
președintele Klaus Iohannis
chiar el în aceeași conferință de presă

Soluția pentru amânarea alegerilor și concentrarea eforturilor pe sănătatea cetățenilor este declararea stării de urgență?

Preocuparea guvernanților pentru campania electorală este evidentă. În loc să dezbată intrarea în scenariul roșu al județului, Ludovic Orban, actualul prim-ministru, participa la constituirea noilor legislaturi locale și județene arădene, ambele conduse de PNL, precum și la anunțuri de investiții în infrastructura feroviară.

La 2 zile după conferința de presă menționată anterior, Klaus Iohannis a transmis Parlamentului cererea de re-examinare asupra legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor., fiind actul prin care majoritatea parlamentară și-a legiferat atributul de a stabili data alegerilor.

Legea a fost adoptată de ambele camere ale Parlamentului, în şedinţe separate, pe 27 iulie, iar pe 29 iulie Parlamentul i-a transmis actul normativ în vederea promulgării. Ulterior, în urma sesizărilor de neconstituţionalitate formulate de el şi, respectiv, de către Guvern, CCR a constatat constituţionalitatea acestei legi.

Cu toate acestea, preşedintele Iohannis dorește re-examinarea, subliniind că orice intervenţie – cu excepţia vreunei situaţii ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgenţă ce ar avea ca efect amânarea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-ar putea constitui într-un „abuz şi o vătămare a drepturilor electorale ale cetăţenilor români, şi în special a celor din diaspora, în privinţa cărora procedurile sunt deja declanşate şi se află în etape avansate.”

 

Contact

Adresa e-mail
posta@independentul.online

Date cu caracter personal

Independentul NU înregistrează sau procesează date cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie.